Viata sentimentala a boierilor de odinioara, precum Scarlat Barcanescu, Ionel Isvoranu si Mateiu Caragiale ori ale lui Mihail Kogalniceanu sau Alexandru Ioan  Cuza ar fi putut colora cu succes paginile tabloidelor de astazi, scrie www.historia.ro. 

Craii inceputului de secol XX aveau o viata plina de ... femei. De exemplu, Scarlat Barcanescu, din Barcanesti, din generatia imediat urmatoare regimului fanariot, cultiva arta de a fi golan si de a cheltui banii parintilor inca din timpul liceului. Invata pe-atunci la Sfantul Sava si obisnuia ca, in momentul in care ii cadea o fata cu tronc - iar asta se intampla des - sa se dueleze pentru ea, povesteste istoricul Adrian Majuru. La fel s-a intamplat si atunci cand consulul austriac Herr von Liehmann, prezent intr-o vizita la Bucuresti, a curtat-o pe Elena Caragea, una dintre marile cuceriri ale lui Barcanescu care, pentru a se razbuna pe nobilul strain ca s-a dat la femeia lui, a scris un pamflet defaimator la adresa sa, pe care l-a pus in circulatie in timpul unui bal. Dupa ce i-a cazut si lui in mana un astfel de biletel, Liehmann l-a provocat la un duel cu pistoale pe care tanarul crai l-a acceptat fara sa clipeasca. Lupta urma sa se dea in Gradina lui Scufa, unul dintre cele mai traditionale locuri ale vremii dedicate protipendadei bucurestene. Toata lumea a asteptat cu sufletul la gura duelul, doar ca Barcanescu, din lasitate, nu s-a mai prezentat. El a rapit-o pe Elena Caragea in noaptea nuntii ei cu tanarul logofat Ion Balaceanu si a dus-o la Barcanesti, langa Ploiesti. Pana acolo a mers cu trasura, timp in care, pana la iesirea din oras descarca gloantele unui revolver spre mirele lasat de izbeliste. O lupta care s-a lasat fara varsare de sange. Ajuns in Barcanesti, Scarlatescu a luat cu forta un preot de acasa si l-a obligat sa-i casatoreasca, completeaza Adrian Majuru.