Aproape o suta de cazuri inregistrate doar anul acesta in Ploiesti. Toate, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti şi Spitalul de Boli Infecţioase. Este letala, greu de depistat, si este cauzata de utilizarea aiurea a antibioticelor. Este vorba despre clostridium difficile, o bacterie care a inceput sa faca ravagii in spitalele din Romania.

Aparent, bacteria Clostridium difficile provoaca doar o diaree. Problema e ca este diareea care apare dupǎ distrugerea florei naturale din intestinul gros prin administrarea de antibiotice de ultima generație. Infecțiile cu Clostridium difficile sunt mai frecvente ȋn special la persoanele care sunt spitalizate, care au utilizat un tratament cu antibiotice, care au o vȃrstǎ ȋnaintatǎ sau al căror sistem imunitar răspunde la toxinele produse de bacterie. Mortalitatea este ridicată, pentru ca diareea poate duce rapid la deshidratare motiv pentru care este important să se bea o cantitate adecvată de lichide pentru a contracara pierderea de fluide de la diaree, sau pacientul va primi rehidratare pe cale intravenoasă. Fluidele ar trebui să conțină apă, sare și zahăr. Cartofii, fideaua, orezul, grâul și ovăzul sunt recomandate ȋn cazul persoanelor cu diaree apoasǎ, dar și biscuiți, banane, supǎ sau legume fierte pot fi consumate.

Cum actioneaza

Clostridium difficile este o bacterie ce afecteazǎ intestinul gros și duce la apariția colitei. Tractul intestinal al oamenilor conține milioane de bacterii, care alcǎtuiesc “flora normalǎ” și care au rol ȋn protejarea organismului de infecții, în procesul de digestie și în alte procese biochimice. Administrarea de antibiotice duce la distrugerea acestor bacterii „bune” și creazǎ mediul propice pentru dezvoltarea așa numiților „germeni oportuniști” care capată o anumită rezistență la antibioticul (sau antibioticele) folosite. Clostridium difficile se dezvoltă exagerat și elibereazǎ toxine care distrug celulele mucoasei peretelui intestinal, cauzȃnd astfel diaree, dureri abdominale și febrǎ.

Contaminare

Clostridium difficilepoate fi găsit ȋn cele mai uzuale locuri, de la noptiere, pe mȃnerele ușilor, chiuvete dar mai ales în spital. Bacteria poate fi răspândita prin contact cu obiecte contaminate și / sau prin contact cu mâinile altor pacienți sau ale personalului medical, ȋn cazul ȋn care aceștia nu s-au spǎlat pe mȃini.

Simptome

Diareea asociată cu antibiotice poate apǎrea în termen de două zile de la finalizarea tratamentului cu antibiotice sau chiar până la șase săptămâni mai târziu. Prin urmare, dacă aveți simptome de diaree, este important să anunțați medicul, ȋn special dacă ați utilizat recent antibiotic. Cei mai mulți pacienți observǎ o schimbare inexplicabilǎ la nivelul tranzitului intestinal. Scaunele devin mai dese și mai apoase. Nu toți pacienții au greață, febră sau dureri abdominale. Ȋn cazurile ușoare pacientul poate prezenta 5 pȃnǎ la 10 scaune intestinale pe zi, fără febră semnificativă și numai crampe abdominale ușoare. Testele de sânge pot indica o creștere ușoară a numărului de globule albe. Cazurile severe pot prezenta mai mult de 10 scaune apoase pe zi, greață, vărsături, febră mare, sȃngerare rectalǎ, durere abdominală severǎ, distensie abdominală. În cazuri rare, intestinele se pot fisura, ceea ce poate duce la o infecție ȋn corp (sepsis ) cu riscul de a cauza insuficiență diferitelor organe.

Diagnosticare

Clostridium difficile nu este o bacterie invazivǎ. Aceasta nu ajunge din peretele intestinal ȋn sȃnge ci rǎmȃne ȋn spațiului intestinal unde provoacǎ daune prin producerea a două toxine ( toxina A și toxina B), care atacǎ peretele intestinal. Prezența acestor două toxine în scaunul pacientului este semnul distinctiv al acestei boli. Diagnosticul poate fi, de obicei, pus prin testarea scaunului pentru prezența acestor toxine.

Tratament

Oricine dezvoltǎ una sau mai multe dintre aceste simptome trebuie să solicite asistență medicală cât mai curând posibil. Acești bolnavi trebuie izolați de alți bolnavi și de familie necesitând camere separate și mai ales grupuri sanitare separate. Cel mai important pas în tratamentul diareei este de a opri tratamentul antibiotic care permite infecției să se dezvolte. Se recomandǎ probiotice pe cale oralǎ, antibiotice specifice și fluide intravenoase, numai in spital. Dacă ȋn urma tratamentelor adminitrate, pacientul nu reușește să ȋși îmbunătățească condiția iar boala se agravează, intervenția chirurgicalǎ poate fi necesarǎ pentru a elimina porțiunea de colon infectată.

Tratament socant

Profesorul universitar Laurentiu Belusica sustine ca in tratamentul formelor rezistente este indicată clisma cu materii fecale provenite de la membrii familiei. Stupefiant, dar logic: membri unei comunități mici care folosesc aceeași locuintă au o floră intestinală oarecum asemănătoare. 

Statul stie

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, stie de problema. "Există resurse financiare asigurate pentru măsurile de combatere a infecţiilor intraspitaliceşti, iar riscul apariţiei acestora nu se manifestă în acele unităţi medicale în care managerii îşi fac treaba. Toate infecţiile intraspitaliceşti şi, mai ales, cele pe care le observaţi în ultima vreme, le vedeţi şi pentru că, până acum, foarte multe dintre ele nu se raportau. Populaţia trebuie să ştie că în spatele acestor cazuri clinice stă utilizarea inadecvată a antibioticelor’’, a ţinut să precizeze ministrul de resort.